Comisia Europeană (CE) a prezentat joi, 20 iulie, raportul privin reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România. În document, Bruxellesul radiografiază justiţia şi punctează problemele din sistem şi face o serie de 17 recomandări, pe domenii. Ca în fiecare an, o mare parte a raportului este consacrată evoluţiilor în lupta împotriva corupţiei, în special la nivel înalt.
Şi în acest raport la capitolul luptă anticorupţie Direcţia Anticorupţie ia nota maximă şi Parlamentul, care a blocat unele proceduri, ia nota minimă. În schimb, de data aceasta instanţele sunt criticate dur pentru că rezultatele lor ar arăta o imagine mixtă : Comisia constată astfel că unele procese de mare corupţie, mai ales procese implicând demnitari, durează peste trei ani apropiindu-se de termenul de prescriere.
Bruxellesul spune că uneori instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru amânarea de audieri sau excepţii procedurale. Critici dure la adresa instanţelor vin din nou şi când vine vorba de soluţionarea cazurilor transmise justiţiei de către Agenţia Naţională de Integritate, cea care verifică declaraţiile de avere şi de interese.
La capitolul integritate, Bruxellesul vrea să vadă sancţiuni prompte şi descurajatoare privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor nejustificate. Ca recomandări privind lupta anticorupţie, Bruxellesul vorbeşte de coordonare între toate instituţiile : DNA, Parlament, dacă e cazul, instanţe...De asemenea, recomandă strategii de prevenire şi sancţionare a corupţiei.
Interesant, Comisia vrea rezultate convingătoare în privinţa recuperării bunurilor obţinute ilegal prin corupţie şi salută ideea adoptării unei legi privind confiscarea extinsă a averilor. De asemenea, Bruxellesul vrea rezultate în
