- Comentariu - nr. 827 / 20 Iulie, 2011 Motto: "... Mai sta-nradacinata-n munti de piatra Cu murii de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmizegetusa?” (Mihai Eminescu - "Odin si poetul”) ... Sa nu uitam sa avem grija de trecut! Sa nu uitam... sa ne amintim, noi, ca oameni si ca tara, ca avem datorii mari, mult mai mari decat cele materiale, de pe la bancile mondiale! Noi, prezentii, avem datorii de constiinta, "in avans”, fata de viitor(ime), datorii "la zi”, fata de prezent dar si... "arierate”! Nu poti sa ai amintiri din viitor, fara sa iti prevezi trecutul! Nu exista o conjugare (a verbului, a faptei, a vietii) la viitor, fara a stapani trecutul. Trecutul, ca timp, ca durata, ca experienta de viata din care conservam si invatam (din) tot ce a fost bun, pozitiv! Tot ce a fost bun, pozitiv, trebuie sa faca parte din viitor. Pentru ca viitorul sa poata lasa locul altui viitor, trebuie sa devina trecut, iar pentru ca viitorul sa aiba trecut, trebuie ca trecutul sa aiba viitor! Continuand aceasta "dialectica” si extrapoland, se poate spune ca, in masura in care noi, maturii, si tinerii, de azi si de maine vom sti sa fim "contemporani” cu Eminescu, vom avea "la trecutul mare, mare viitor”. Desigur, daca, printre altele, nu ne vom mai juca periculos si perdant "De-a dacii si romanii”, incluzand , retrogradand "neologismul” buldozer printre anticele si dacicele cuvinte branza, barza, viezure... Mai jos, un fragment din articolul "Tine minte, Europa, dacii liberi n-au murit”, publicat in urma cu ceva timp in "FlAP”. Care e raspunsul la "interpelarea” lui Decebal din motto-ul eminescian al acestor randuri? Ignoranta, indiferenta, uitare, dinspre clasa politica si societatea civila, fata de mandra cetate dacica Sarmizegetusa Regia. De acelasi tratament se "bucura” si casa lui Eminescu, de la Varatec. Au fost, totusi, putine si disperate semnale in presa, facand ap