De o scenetă improvizată, asemănătoare celor montate la sfârşit de an şcolar, dar împănată cu multe aluzii sexuale, gesturi obscene şi răcnete dubioase aduce aminte piesa de teatru "Blonda, chiorul şi piticul", jucată în această seară la Palatul Cotroceni. Deşi mizau pe prezenţa şefului statului, realizatorii spectacolului au fost nevoiţi să se mulţumească doar cu rudele şi prietenii care au umplut impunătoarea sală.

"Deci nu vine...Eram mai curios să-l văd pe preşedinte decât piesa asta...", ofta un spectator când uşile au fost închise pentru reprezentaţia de o oră şi un sfert.

Nici urmă de "blondă, chior şi pitic", doar o perucă blondă a "doamnei Nuţi", în al cărei apartament despre care în final aflăm că este de fapt un sanatoriu, mai apar doi poliţişti desprinşi parcă din bancurile proaste, un politician ratat şi un profesoraş ramolit, interpretat de un actor care uitase să-şi scoată din ureche cercelul sclipitor.

Click pe imagine pentru fotogalerie

Cei cinci urmăresc un scenariu cu pretenţii de comedie, însăilat parcă în grabă şi condimentat puternic cu "cuvinte grele". "Biluţe", "organ", "boaşe", "armăsar", "poponeţ", "tăuraşi", "sex multiplu" par obsesiile lingvistice ale amatorilor de pe scenă care încearcă, de fapt, să vorbească despre "greutăţile vieţii" pe timp de criză şi despre hibele politicului. Se mai adaugă şi nişte poante răsuflate, de genul: "Poftim?"-"Nu pofti că ţi se apleacă", stârnind nelămurirea spectatorilor, care îşi mai permit şi câte un căscat.

Lipsei umorului de calitate şi prestaţiei actoriceşti bazate doar pe stridenţă şi schimonoseală li se adaugă inexistenţa unei legături coerente între diverse scene. La final apare şi regizorul, Ştefanis Lupu, care rosteşte o replică "cu greutate", de răvăşit publicul: "Dumnezeul acestei ţări a murit!". În sală, prietenii au zâmbete îngăduitoare.