În schimb, în Cluj se amenajează un al patrulea parc industrial şi se încearcă atragerea de investitori prin toate mijloacele.
O analiză efectuată pe site-ul econtext.ro a prezentat faptul că, din toate judeţele ţării, Iaşiul a fost cel mai puternic afectat în ultimii doi ani de criză. Concret, dacă economia judeţului Argeş a reuşit să obţină un profit de 3,2 miliarde de lei, Iaşiul se „laudă“ cu un deficit de 978 de miliarde de lei.
Marius Ghenea la Iaşi: „Poţi să faci bani fără să ai bani!". Lecţie de antreprenoriat de la managerul momentului
Chestionaţi în această privinţă, reprezentanţii comunităţii oamenilor de afaceri din Capitala Moldovei au remarcat dispariţia marilor întreprinderi şi lipsa investitorilor drept principalele cauze ale declinului economiei ieşene. „După 1989, judeţul Iaşi nu a avut o strategie de dezvoltare cu direcţii care să fie respectate. Chiar dacă s-ar încheia recesiunea, investitorii nu au pentru ce să vină la Iaşi“, a explicat Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi.
Aruncă vina la centru
Pus în faţa acestor date, Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), dă vina pe Guvern pentru faptul că investitorii nu ajung la Iaşi. „Dacă un investitor din Occident îşi face o fabrică la Iaşi are nevoie de o autorută de 600 de kilometri până la Oradea pentru a-şi desface produsul în Europa. Astfel, investitorii se duc cât mai aproape de vestul ţării. Dacă se dorea o dezvoltare armonioasă a României, inclusiv spre est, trebuia făcută deja o autostradă Iaşi-Oradea şi alta Iaşi-Bucureşti“, a declarat Simirad. În ceea ce priveşte atuurile Iaşiului pentru a atrage investitori, şeful judeţului a scos în faţă forţa de muncă pregătită în centrul universitar. „Avem o forţă de muncă foarte bine calificată. Dar chiar şi aşa, în luna decembrie a anului trecut, la Iaşi au venit 12 firme c