Declaraţia oficialului Băncii Centrale Europene Ewald Nowotny a stârnit puţină panică în rândul deţinătorilor de obligaţiuni greceşti, care au început să vândă puternic. Dobânzile la hârtiile cu scadenţa la 2 ani au sărit până la 39% (un nou record), de la 36% în deschidere.

Banca Centrală Europeană arată pentru prima oară că ar fi de acord cu un faliment al Greciei. Consecinţele unei astfel de decizii ar putea fi catastrofale."No default, no selective default, no credit event – (Fără default, fără default selectiv, fără evenimente de credit – care să declanşeze plata CDS)", este motto-ul guvernatorului BCE Jean-Claude Trichet încă de când au apărut discuţiile privind o posibilă restructurare a datoriei suverane a Greciei, scrie money.ro.

În cazul în care creditorii instituţionali europeni, sub comanda Germaniei, ar impune pierderi băncilor şi altor instituţii financiare care au împrumutat statul grec – şi rostogolirea "voluntară" intră aici –, şi operaţiunea ar fi cotată de către agenţiile de rating ca default, şi atunci BCE ar fi nevoită să nu mai finanţeze băncile greceşti.

Acum, Ewald Nowotny, şeful Băncii Centrale a Austriei, şi membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, spune că un default selectiv nu ar avea "consecinţe negative puternice" şi sparge astfel linia discursului BCE de până acum.

Sub regulile actuale, bondurile greceşti nu ar mai fi putea fi primite drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la BCE, finanţare de care băncile greceşti sunt foarte dependente şi fără de care cel mai probabil s-ar prăbuşi.

BCE avea în bilanţuri, în mai, hârtii greceşti cu o valoare nominală de 194 miliarde de euro, pe care a plătit, cu discount, 131 de miliarde euro. În momentul în care defaultul va fi anunţat, preţurile obligaţiunilor greceşti se vor duce la pământ, şi deţinerile BCE s-ar putea transforma în pierderi.

Mult m