Medicii nu i-au dat şanse de supravieţuire Timeei, micuţa care cântărea 620 de grame când a venit pe lume. Pentru mama Timeei, care şi-a petrecut nopţi întregi fără a închide un ochi, de teamă ca micuţa să nu înceteze să mai respire, fetiţa a fost încă de la naştere „cel mai frumos copil".
Nopţi nedormite, lacrimi şi deznădejde, de veghe la căpătâiul copilului care părea a fi condamnat la pieire. „Nu puteam s-o las să se ducă", îşi începe povestea Tabita Laszlo (28 de ani), din Cluj-Napoca. Femeia a adus pe lume, în 26 octombrie 2009, o fetiţă, Timea. Mult prea repede, la doar 24 de săptămâni. Problemele au început în luna a cincea de sarcină, când tânăra a ajuns la spital cu o hemoragie puternică. „Mi s-a spus că voi pierde sarcina din cauza hemoragiei. Am rămas legată de patul de spital până am născut", spune Tabita.
VEZI AICI MAI MULTE IMAGINI CU TIMEA
În ciuda eforturilor medicilor de la Clinica de Ginecologie I din Cluj, după doar 24 de săptămâni de sarcină, Tabita a intrat în travaliu. „Cunoşteam deja durerile specifice naşterii, doar mai am un copil. Este crunt să simţi durerile naşterii atunci când ştii că e mult prea devreme. Nu mai avea nimeni ce să-mi facă. În seara de 25 octombrie, am făcut febră, am avut dureri mari, era clar că micuţa se încăpăţânează să se nască", arată tânăra mămică.
Amintirea momentelor naşterii îi stoarce şi acum lacrimi Tabitei. „Am născut şi dintr-o dată s-a făcut tăcere în sala de naşteri. Timea nu a plâns, nu a scos niciun sunet. De fapt, nici nu respira. Am fost indecisă dacă să o privesc sau nu, pentru că nu ştiam dacă va trăi sau dacă o voi pierde", mărturiseşte Tabita. În cele din urmă, femeia a cerut să-şi vadă copilul. Prima reacţie a fost: „Săraca de ea!". „Nu era o privelişte plăcută. Vedeam în faţa ochilor o creatură ce încăpea într-o palmă. Pentru mine a fost însă cel m
