Documentele de arhivă ale poliţiei politice sovietice, desecretizate recent la Chişinău, demonstrează ce „relaţie frăţească" a existat între securiştii de pe ambele maluri ale Prutului, după 1944. Duşmanul de moarte al românilor până la 1940, NKVD-ul bolşevic devine un aliat al Securităţii româneşti după reocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. „Prietenii" din dreapta Prutului, la solicitarea Moscovei, îi arestau şi extrădau pe eroii refugiaţi în România care s-au opus cu vehemenţă comunismului şi deznaţionalizării.

Serviciile secrete din diferite ţări, chiar şi din cele prietene, de regulă, nu cooperează deschis şi întru totul. Actualmente, în era globalizării, asemenea conlucrări au loc doar în situaţii concrete ce prezintă pericol pentru omenire. În asemenea cazuri, colaborarea este pe picior de egalitate, nefiind dictată de niciuna dintre părţi.

Sub acest ultim aspect, corifeii care au stat la baza serviciului de securitate românesc s-ar întoarce în mormânt dacă ar afla că succesorii lor de după 1944 s-au pus la dispoziţia unui serviciu străin şi au executat ordinele acestuia întocmai, demonstrând uneori exces de zel. Ar rămânea nedumeriţi mai ales cei care au activat în perioada 1918-1940 şi au luptat din răsputeri pentru a contracara acţiunile subversive în Basarabia ale duşmanului său de moarte, NKVD-ul sovietic.

Click aici să vezi GALERIA FOTO!

Oricât ar părea de straniu, colaborarea dintre securitatea românească şi cea sovietică de după 1944 a vizat un domeniu care nicidecum nu se înscrie în logica lucrurilor: instituţiile respective, de comun acord, au contribuit la ridicarea unei cortine de fier pe Prut şi au combătut naţionalismul în fosta provincie românească.

Cazul Procopie Leviţchi

La prima etapă, cooperarea s-a manifestat prin vânarea şi arestarea de către securitatea română a basarabenilor stabiliţi