În urma declaraţiilor premierului Emil Boc legate de intenţia de restrângere a drepturilor revoluţionarilor, reacţiile nu au încetat să apară. În semn de protest faţă de această decizie, mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor de revoluţionari au decis să organizeze manifestaţii de stradă, prima de acest fel având loc joi. Reacţiile apărute la Timişoara legate de posibilitatea blocării indemnizaţiilor acordate unor categorii de revoluţionari au fost dintre cele mai diverse.
Restrângerea drepturilor acordate
La începutul acestei săptămâni, premierul Emil Boc a făcut o declaraţie care a declanşat reacţii în lanţ, legată de faptul că plata drepturilor destinate revoluţionarilor, care necesită milioane de euro anual de la buget, se mai justifică doar pentru urmaşii persoanelor decedate sau grav rănite în Revoluţia din 1989, iar problema trebuie discutată chiar dacă tema este sensibilă. “Cred că, dacă vrem să fim corecţi cu bugetul ţării şi cu românii, ar trebui în primul rând să ne preocupe astăzi soarta acelora care sunt urmaşii celor decedaţi sau răniţi grav în Revoluţie. Restul, cred că deja 20 de ani sunt suficienţi şi cred că ar trebui să reintrăm în rândul lumii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor”, a declarat Emil Boc.
Declaraţiile sale sunt legate de faptul că în momentul de faţă peste 14.000 de revoluţionari beneficiază de Legea Recunoştinţei, prin care au dreptul la indemnizaţii băneşti, terenuri şi spaţii comerciale. Dacă acordarea acestor drepturi s-ar restrânge doar la urmaşii persoanelor decedate sau grav rănite în Revoluţie, 4.400 de persoane ar mai avea drepturile prevăzute de Legea Recunoştinţei.
Cum era de aşteptat, reacţiile la declaraţiile făcute pe această temă nu au încetat să apară. Reprezentanţii mai multor asociaţii de revoluţionari din Timişoara s-au reunit la începutul săptămânii la sedi