Creșteri de peste 100% pe an, finanțări obţinute mai degrabă pe credibilitate decât pe garanţii şi rate plătite cu uşurinţă – poate părea incredibil, dar există deja mulţi antreprenori din mediul rural pentru care acestea sunt realităţi
Criză, ne-criză, unul din cele mai sigure sectoare pentru creditare rămâne satul. Bănci și creditori nebancari au la sate portofolii de zeci și chiar sute de milioane de lei „fără pată“. Niciunul sau cel mult 1% din împrumuturile acordate au rămas neplătite. Respectul pentru ban, care trebuie neapărat investit, și nu cheltuit, dar și rușinea de „gura lumii“, au creat un profil de client „sigur“.
Un caz de manual este Cătălin Dumitrache din Gherghița, județul Prahova. A luat prima oară un credit de la fundația Centrul pentru Dezvoltare Economică (CDE), în 2004, pentru extinderea unei sere și l-a rambursat doar în 7 luni. Avea atunci o seră în suprafață de 1.000 mp. Între 2005 și 2009 suprafața serei a crescut constant, la 8.000 mp cultivați cu legume. Dezvoltarea a făcut-o prin credite, cinci în total, în valoare de 38.000 de dolari, fiecare restituit în mai puțin de un an.
Ținând cont că la aceste credite există și o perioadă de grație de circa 6 luni pe an, efortul lunar de plată implica plata unei rate de câteva mii de dolari lunar. A fost posibil, pentru că „pentru ei, orice sumă este foarte importantă: trebuie investită, și nu cheltuită, pentru că din acea investiție trăiesc: asta e marea diferență între zona rurală și cea urbană“, spune Anca Ciobanu, CEO good.bee Credit IFN specializată în finanțarea afacerilor mici din zona rurală. Alte instituții financiare care oferă credite pentru mediului rural sunt Patria Credit, ProCredit sau CEC Bank.
Resimţind noile realităţi ale pieţei, în 2009, Cătălin Dumitrache a renunțat la culturile de legume și a trecut la înlocuirea treptată cu flori, concomitent cu r
