„Puşca şi cureaua lată“, „Mândră floare trandafir“ şi „Cu ce m-am ales în viaţă“ sunt piese care au devenit hituri mai întâi în diaspora, abia apoi în România. Românii răspândiţi în Europa îşi alină dorul de casă cu cântece de înstrăinare. Reveniţi în ţara natală, aduc cu ei şi hiturile din comunităţile lor, preluate apoi şi de cei de-acasă.

Deşi nevoile i-au împins să-şi părăsească ţara, cei plecaţi să câştige bani în străinătate, numiţi peiorativ „căpşunari", se regăsesc tot în muzica românească. În ultimii ani, folclorul sufletelor dezrădăcinate a prins viaţă şi în România, prin melodii ca „Mândră floare trandafir", „Puşca şi cureaua lată", „Cu ce m-am ales în viaţă", „Văd numai oameni necăjiţi". Iar cei care cântă aceste piese, Tinu Vereşezan, Mirela Petrean, Traian Ilea, respectiv Carmen Şerban au devenit adevăraţi idolii în diaspora românească.

Cântece inspirate din viaţă

„Cântecele de suflet, de înstrăinare, prind foarte bine în comunităţile româneşti. Când duci acolo un cântec de suflet, românii suspină şi îşi plâng soarta", povesteşte Elena Merişoreanu, una dintre artistele favorite ale comunităţilor de români din Europa. „Ultima oară am fost chemată în Italia, acum câteva luni. Alături de Gheor­ghe Turda, Ştefania Rareş, Elisabeta Turcu şi alţi interpreţi de folclor, am susţinut un spectacol pe un câmp, în faţa a peste două mii de români. Am rămas surprinsă câţi oameni au venit să ne asculte.

Tinu Vereşezan a avut succes în comunităţile româneşti cu piesa „Mândră floare trandafir“

Cântecele noastre sunt ca un balsam, iar românii le poartă cu ei peste tot, chiar şi când se întorc acasă", povesteşte artista. Inspirată de viaţa celor care au ales să-şi părăsească ţara, cântăreaţa le-a compus acestora o piesă, „Mătură, tată, ocolul": „Mătură, tată, ocolul/Că mâine-ţi vine feciorul/Scoate lacăta la poartă/Căci vine