- Comentariu - nr. 828 / 21 Iulie, 2011 In toata lumea, unde sunt piete libere, produsul se vinde la… tocmeala. Micile pravalii de odinioara, carora acum li se spune buticuri sau negot liber, fac comert stradal pe unde apuca. Unii negustori au marfa din gradina proprie, dar fara acel act de producator, altii sunt intermediari, care nu fac altceva decat sa ridice pretul marfii si sa o vanda mai departe. Chiar si in comunism, existau in piete afise cu mercurialul, adica preturile de la care nu se puteau abate negustorii, iar cei care o faceau erau acuzati de specula si judecati. In prezent, fiecare comerciant face cum il duce capul, iar intre specula si sarlatanie se duce o lupta "care pe care”. Agentii fiscali stau pe la colturi de vorba cu smenarii si cu smecherii de taraba si-si rad in barba de prostia celui pe care l-au inselat la cantar, la pret sau la calitatea marfii. Pe de alta parte, printre angrosistii care aduc marfa cu TIR-urile, exista o mafie de nedescris. Uneori, cand sunt prinsi, dupa mari eforturi politienesti, si ajung la puscarie, ei conduc de acolo, fara restrictii, mafia comerciala ramasa afara. Cat despre unele preturi care includ TVA, acestea sunt disproportionate. Cu pretul unui pachet de tigari, poti cumpara un salam de vara sau o bucata de branza de burduf, 8 kg de rosii, 10 kg de castraveti, 2 kg de ardei, jumatate de kg de carne sau un kg de carne tocata, o jumatate de votca la sticla sau o butelie de vin nobil, o suta de cutii de chibrituri sau o pasta de dinti, sau doua cutii de nada pentru pescari, iar exemplele ar putea continua. "Qvo erat demonstrandum”. Asta am demonstrat noi, cumparatorii, dar ce au de zis cei de la ministerele Agriculturii, Economiei, Comertului, cei de la ANAF, Protectia Consumatorului, Politie sau Garda Financiara?! P.S. Fumatul a ajuns un calvar pentru cei care nu pot renunta la acest viciu. Oriunde ai fi cu o t