Din corul de bocitoare pro sau contra, Justitia apare ba cosanzeana, ba cotoroanta, dupa cum le pica la inima unora si altora: cu tronc sau cu belea. Si unii si altii o inteapa apoi ritualic facandu-i farmece de dragoste si de legare sau de blestem.
Similitudinea dintre raportul pe Justitie al UE si declamatiile autohtone de ambele parti ale baricadei se opresc atunci cand vorbim de "pestii cei mari". La plevusca marunta care se zbate in aceeasi baltoaca a justitiei romanesti nu se gandeste mai nimeni. Poate doar atunci cand o eroare judiciara de proportii - cum a fost cazul Tundrea - face rating jurnalistic. Statul insa, care detine atributul justitiei, nu-si asuma in niciun fel raspunderea. A fost oare sanctionat procurorul Diaconescu? Nu, deoarece intre timp fapta s-a prescris. Ca atatea alte fapte.
Infiintate cu mare pompa, entitati ale Justitiei, DNA si ANI fac obiectul unor aprecieri pozitive. Dar si ministrul Elena Udrea are parte de acelasi tip de aprecieri, fiind considerata cea mai activa figura guvernamentala. Ce legatura este intre cele doua exemple? Aceea ca in ambele specii invocate, hiperactivitatea nu se traduce si in rezultate care sa denote claritate si eficienta. Avem in schimb o etalare mediatica depasind pompieristic faptul brut, palpabil.
Oare de ce suspiciunea de politizare in ce le priveste pe DNA si ANI? Deoarece nu exista alt motiv pentru care inceperea urmaririi penale se produce mai intai pe canalele mass media si abia apoi se purcede, daca mai e cazul, la ancheta propriu-zisa.
In iunie 2008, cica Decebal Traian Remes ar fi fost trimis in judecata pentru trafic de influenta. Numai ca probatoriul administrat de DNA - dupa filmarile si ascultarile mediatizate anticipat - este plin de conditionale: "ar fi primit 15.000 de euro", "ar fi primit produse alimentare in valoare de 1.500 de euro", "ar
