- Diverse - nr. 828 / 21 Iulie, 2011 MOTO: "Grosimea zidurilor cetatilor medievale - fortificate exprima nivelul fricii celor ce le pazeau si le locuiau.” De strabati soseaua dintre Sibiu si Brasov, dupa ce treci de intersectia spre Transfagarasan, mai mergi doar cativa kilometri pana cand un indicator rutier te invita sa faci la stanga pe un drum asfaltat care te va duce intr-o pitoreasca asezare cu casele si gospodariile taranesti presarate pe sesul luncii raului Olt. De cum dai sa intri pe "ulita mare”, de dupa un palc de falnici brazi iti va iesi in cale biserica-cetate fortificata, cu zidurile exterioare in ruina. Sunt zidurile uneia dintre cele mai spectaculoase manastiri din Transilvania medievala. Ea apartinea, de la inceputuri, constructorilor ei: calugari cistercieni care faceau parte din Ordinul Benedictinilor, originari din Burgundia sud-estului Frantei. Construita initial din lemn, in 1202, incendiata si distrusa de tatariinavalitori, 40 de ani mai tarziu, manastirea din Carta a fost reconstruita cu ziduri din caramida si din piatra de rau. Au urmat ani multi de nelinisti si framantari, astfel incat, la 1474, regele Matei Corvin a decis "transferarea” manastirii si a posesoratelor sale Bisericii "Sfanta Maria” din Sibiu, actuala Biserica Evanghelica din Piata Huet. Desi au trecut multe secole peste ea, biserica fostei manastiri cisterciene din Carta isi primeste, aproape duminica de duminica, putinii credincio si sasi care au mai ramas in aceasta localitate si in satele invecinate, slujbele fiind oficiate de preotul vrednic de lauda Reger Mihael. Asa se petrec lucrurile si in ultima duminica din luna iunie a fiecarui an, atunci cand credincio sii evanghelici participa la sarbatoarea traditionala a verii "Coroana Sfantului Ioan”. Ceva apropiat de "Sanzienele” romanilor ortodocsi si greco-catolici. Dupa ce purtatorii Coroanei colinda ulitele satului, in