Liderii celor 17 ţări membre ale zonei euro se întâlnesc joi 21 iulie pentru a încerca să pună la punct un al doilea plan de salvare a Greciei. În timp ce criza datoriei greceşti agită Uniunea Europeană (UE), au fost propuse mai multe soluţii pentru rezolvarea acesteia, dar niciuna nu este agreată în unanimitate. După crearea de euro-obligaţiuni şi implicarea creditorilor privaţi, Le Monde analizează în ediţia de miercuri a treia soluţie propusă: ieşirea Greciei din zona euro.
Niciunul din liderii statelor membre ale zonei euro nu doreşte absolut deloc să vadă Grecia în afara uniunii monetare şi această posibilitate nu va fi probabil evocată la summitul de la Bruxelles. Dar ideea nu mai este un subiect tabu. Ea este chiar direct sugerată de unii specialişti. Într-un interviu acordat ziarului, economistul german Hans-Werner Sinn afirmă că Grecia trebuie să se întoarcă temporar la drahmă ca să-şi recapete competitivitatea, dezvoltarea ei fiind 'masiv dezavantajată de euro', potrivit acestuia.
În sprijinul acestei idei, Sinn adaugă că 'Grecia se confruntă cu două probleme: mai întâi, ea este supraîndatorată. În al doilea rând, şi aceasta este principala problemă, ea nu mai este competitivă. Din cauza creditelor cu dobândă redusă de care a profitat datorită monedei euro, ţara a ajuns într-o situaţie inflaţionistă şi a dezvoltat un deficit extern enorm. Pentru ca acest deficit să dispară, Grecia trebuie să-şi reducă preţurile cu 20 - 30 %. O asemenea scădere a preţurilor în interiorul zonei euro nu este posibilă, în orice caz nu pe termen scurt'.
Ieşirea din zona euro i-ar permite Greciei să-şi devalorizeze moneda şi, deci, să-şi mărească competitivitatea, mai ales datorită comerţului exterior şi turismului. 'Deprecierea va duce, după câteva luni, la redresarea economiei, afirmă Hans-Werner Sinn. În loc să scadă milioane de preţuri,
