Liderii statelor din zona euro, reuniţi joi într-un summit extraordinar la Bruxelles, sunt foarte aproape de un acord privind ajutorarea economiei Greciei, a cărei datorie imensă ameninţă stabilitatea întregii economii europene.
Potrivit proiectului de acord, zona euro ar urma să reducă volumul datoriei greceşti - care în prezent este estimată la 350 miliarde de euro - prin implicarea creditorilor privaţi, aşa cum doreşte Germania. Printre opţiunile aflate în analiză se află răscumpărarea datoriei ţării de către creditorii privaţi, astfel încât valoarea totală a datoriei publice să se reducă. Acest lucru ar putea fi realizat inclusiv prin Instrumentul European de Stabilizare Financiară (EFSF), ceea ce ar reprezenta o premieră şi în acelaşi timp o concesie făcută Franţei în acest caz.
O altă opţiune discutată joi de liderii celor 17 ţări din zona euro ar fi un schimb al obligaţiunilor greceşti aflate pe piaţă pentru altele cu o scadenţă mai îndelungată.
Este avută în vedere, de asemenea, prelungirea de la 7 ani şi jumătate la cel puţin 15 ani a duratei împrumuturilor pentru ţări în dificultate, precum Grecia, Irlanda şi Portugalia, cu posibilitatea creşterii acestei durate până la 30 de ani şi reducerea ratei dobânzii de la 4,5% la 3,5%. Măsurile vizează prevenirea răspândirii crizei la alte ţări cu economii vulnerabile din zona euro sau cu nivel foarte mare al datoriei publice, precum Italia (140% din PIB).
Înaintea reuniunii de joi a zonei euro, liderul Eurogrupului, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la sosirea la Bruxelles, că este improbabilă includerea unei taxe pe activităţile bancare în cel de-al doilea program de ajutor pentru economia greacă. ''Am impresia că nu există un acord privind taxa bancară'', a spus Juncker. El a adăugat că orice acord ar trebui să includă mai multă 'flexibilita
