Oferta Petrom, cea mai mare tranzacţie din istoria Bursei de la Bucureşti, este în acest moment în balans.
Guvernul a anunţat preţul minim pe care vrea să-l încaseze, de 0,3708 lei/acţiune, iar acum aşteaptă să vadă dacă investitorii vor plăti sau nu acest preţ pentru a cumpăra măcar 80% din acţiunile scoase la vânzare, astfel încât oferta să se încheie cu succes.
Rezultatul ofertei depinde de cum vor percepe investitorii preţul minim de ofertă anunţat, dacă li se pare interesant sau nu.
Pentru micii investitori locali, preţul minim anunţat nu este interesant, deoarece este foarte apropiat de cel de pe Bursă, spun brokerii.
Pentru fondurile străine, preţul ar putea fi interesant, însă unii brokeri se îndoiesc că marii investitori instituţionali se vor înghesui să cumpere acţiuni având în vedere că România este încă o piaţă riscantă şi mică, iar turbulenţele de pe pieţele europene determinate de problema datoriilor suverane fac ca investitorii să fie foarte precauţi în această perioadă.
Este o piaţă a cumpărătorilor, spune toată lumea. Aşadar cumpărătorii vor fi cei care vor judeca la final dacă oferta Petrom merită sau nu atenţie. Deznodământul va fi aflat vineri, când intermediarii şi statul vor anunţa rezultatul final.
Cu doar două zile înainte de închiderea ofertei, ZF şi-a propus să recapituleze care sunt argumentele care susţin oferta Petrom şi care sunt motivele care i-ar putea determina pe investitori să nu cumpere.
Argumente pro
Petrom este cea mai mare companie din România, fiind aproape un monopol pe piaţa de carburanţi. Deşi cota de piaţă este de circa 40%, Petrom dă tonul aproape de fiecare dată la scumpirea sau ieftinirea carburanţilor, iar ceilalţi jucători (Rompetrol, Lukoil, Mol) în general se adaptează.
Petrom este compania cu cele mai mari rezerve proprii de petrol şi gaze din regiunea Europei
