Răzvan Theodorescu, cunoscut ca un intelectual de stânga, ia în calcul această variantă doar în cazul unei crize majore şi îşi exprimă speranţa că nu vom fi nevoiţi să recurgem la formula politică din 1866.
Cum se vede România zilelor noastre prin ochii unui intelectual public? Am încercat să aflăm invitându-l pe Răzvan Theodorescu „La masa Adevărului" şi făcând recurs la formaţia sa de istoric al culturii. Academicianul Răzvan Theodorescu a părăsit politica, însă îşi asumă statutul de intelectual de Stânga. Asta nu-l împiedică, după cum veţi constata, să recunoască meritele monarhiei şi chiar să o ia în calcul ca pe o formulă de viitor, în cazul în care situaţia generală a ţării se va înrăutăţi. Răzvan Theodorescu judecă societatea în paradigma latinităţii şi pune în evidenţă atitudinea românilor de ieri şi de azi faţă de anumite valori fundamentale. Dialogul de mai jos este o veritabilă „incursiune în noi înşine" pe care v-o propunem cu onestitate şi cu speranţa găsirii unor răspunsuri necesare asumării propriului trecut.
CARTE DE VIZITĂ
- Răzvan Theodorescu s-a născut la 22 mai 1939, la Bucureşti.
- Este istoric al culturii, istoric de artă, profesor universitar.
- Membru titular al Academiei Române.
- Ministru al Culturii între 2000 şi 2004.
- Senator PSD până în 2008.
- A demisionat din PSD în februarie 2010.
„Suntem un neam «neisprăvit»"
George Rădulescu
„Adevărul": Care vi se pare a fi neputinţa majoră a societăţii româneşti, la 21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989?
Răzvan Theodorescu: 21 de ani sunt o nimica toată. Sigur, la nivelul vieţii noastre individuale sunt foarte mult. Dar, pentru societatea românească, reprezintă aproape nimic. Societatea românească nu este astăzi, aşa cum avem noi impresia, mai bolnavă decât altădată, nu este cu calităţi sau cu defecte care nu exista
