Statele cu o atitudine precaută în criză, cum e şi România, au îngheţat sau chiar au redus salariile minime pe economie. Guvernele risipitoare, precum cele din dominoul mediteraneean, au crescut veniturile minime pe economie şi asta le face mai dureroasă austeritatea.
Datele pe primul trimestru al anului 2011 ale Biroului European de Statistică Eurostat arată că România se menţine pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim pe economie, cu 157,20 euro pe lună. În urma noastră se mai află doar Bulgaria, cu 122,71 euro. În topul european apar doar 20 de ţări, întrucât şase state nu au o astfel de legislaţie care să impună un venit minim pe economie: Danemarca, Germania, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
Bulgaria le-a îngheţat
Salariile minime sunt un mijloc de protecţie a salariaţilor, explică analistul economic Liviu Voinea, şi sunt absolut necesare în economiile cu venituri mici. Una dintre analizele recente ale Biroului European de Statistică Eurostat arată că a crescut îngrijorător numărul angajaţilor ameninţaţi de sărăcie, iar scăderea valorii acestor venituri, precum şi creşterea numărului de salariaţi plătiţi la acest nivel, sunt motivele principale.
Evoluţia salariilor minime europene, din 2007 şi până acum, reflectă atitudinea statelor faţă de criză. Astfel, politicienii din România nu întrezăreau în 2008 vreun pericol, sau nu doreau să-l vadă din cauza alegerilor, aşa încât salariul minim a crescut de la 138,59 la 149,16 euro. După primul an de recesiune, valoarea a coborât la 141,63 euro pe lună, în 2010. Anul acesta a crescut la 157,20 euro (670 de lei, la stat). Spre deosebire de noi, bulgarii stau de trei ani pe acelaşi salariu minim - 122,71 de euro.
Analistul Liviu Voinea crede că România nu trebuie să adopte poziţia Bulgariei, care-şi creşte productivitatea pe
