Folosită până nu demult doar în medicina sportivă, criosauna este accesibilă şi saloanelor de întreţinere, pentru revigorarea organismului. Metoda se bazează pe expunerea corpului la temperaturi de până la minus 180 de grade Celsius, pe durate de cel mult trei minute. Cum era de aşteptat, este interzisă cardiacilor.
O metodă aplicată anual de vecinii ruşi pentru stimularea imunităţii a fost perfecţionată pentru utilizare all-season. În loc de baie la copcă, persoana care merge la criosaună îşi răceşte corpul rapid într-o atmosferă uscată. Mai exact, intră într-o cabină verticală, îmbrăcat în costum de baie şi cu picioarele protejate de şosete de lână. Odată pornită instalaţia, aerul în cabină se răceşte în 30 de secunde până la minus 180 de grade Celsius.
„Senzaţia de frig din timpul procedurii nu diferă cu mult de senzaţia din timpul unui duş rece, este chiar mai suportabilă, pentru că este vorba despre un frig uscat", ne explică Stan Constantin, managing partner al centrului CrioBio din Bucureşti, unde se poate face criosaună. După două-trei minute de „criogenizare", persoana va avea un tonus fizic şi psihic mai bun şi îşi va îmbunătăţi rezistenţa la durere. De altfel, acest lucru se explică prin faptul că temperaturile foarte scăzute duc la eliberarea de endorfine în corp, care au efect analgezic.
Principala indicaţie: problemele articulare
Criosauna este cunoscută şi sub denumirea de aerocrioterapie sau de terapie în cameră criogenică. Descoperită la sfârşitul anilor '70 de un japonez şi perfecţionată apoi de polonezi, tehnica a servit iniţial în cadrul programelor de recuperare a sportivilor după accidentări. Astfel, metoda a fost o continuare a procedurilor ce foloseau comprese reci pentru atenuarea inflamaţiilor şi durerilor articulare şi musculare. Cel puţin în ceea ce priveşte boala reumatismală, terapia prin ger nu vindecă,
