Viermuiala politică din Moldova noastră toropită de caniculă ne face să trecem prea uşor cu vederea evenimente internaţionale din care am avea ceva de învăţat. Un asemenea prilej ni-l oferă scandalul iscat în jurul premiului german „Quadriga", acordat, apoi retras, premierului rus Vladimir Putin.

„Bomba" a explodat în contextul unei perioade de graţie pe care o trăiesc Germania şi Rusia sub tandrele auspicii ale Gazpromului, ceea ce îi face pe mulţi, în Est, să-şi aducă aminte de o altă „cordialitate istorică" între Moscova şi Berlin, numită Pactul Ribbentrop-Molotov.

Paralela, desigur, este exagerată, dar jocul individual al Germaniei în cadrul relaţiilor Uniunii Europene cu Rusia trezeşte angoase greu de stăpânit popoarelor din Europa Centrală, căzute la mijloc: atunci şi, iată, acum.

Totuşi, lucrurile s-au mai schimbat. Dovadă e palma usturătoare pe care a încasat-o omul-forte de la Moscova, obişnuit să fie curtat şi adulat (fie şi cu ipocrizie) de partenerii occidentali. Chiar dacă politicienii germani mai fac o echilibristică periculoasă şi cinică în relaţia cu Rusia (cazul fostului cancelar Schroeder, devenit simbriaş al Gazpromului, este de-a dreptul dezgustător!), societatea germană, presa, mediile academice şi intelectuale nu iartă. Anunţul privind acordarea Premiului „Quadriga" lui Putin a stârnit o furtună de proteste, inclusiv demisia unor membri ai juriului. Şi aici a intrat în scenă disidentul est-european, omul a cărui voce a schimbat totul. Este vorba de Václav Havel, scriitorul, fostul preşedinte al Republicii Cehe, care a avertizat că va înapoia premiul său (acordat în 2009), dacă opţiunea juriului pentru Putin rămâne neschimbată. „Eu nu accept să mă regăsesc pe aceeaşi listă cu cel care a suprimat democraţia în Rusia. Motivaţia premiului («modele exemplare de minţi luminate şi eforturi în vederea asigurării binelui public») nu i se