Astăzi debutează o nouă ediţie a campionatului primei divizii. Evenimentul care altădată reprezenta motiv de mare stârnire printre microbişti se consumă acum extrem de discret. Parcă n-ar fi nici o diferenţă între amicalele ofilite ale verii şi disputele pe interes. Iar plictisul ăsta nu vine din senin. Fotbalul, prin mediocritate şi amatorism tembel, corodează până la starea de platfus chiar şi cele mai ale dracului pasiuni. Doar conflictele care-l acompaniază mai umflă audienţele, doar prostia mai performează apreciabil. Din această zonă a nefăcutelor îşi taie porţia de inedit campionatul care ne promite duium de comicării.

Lectura programului stabilit pentru prima etapă a campionatului ne supune la un prim exerciţiu de acomodare. Fiindcă, deşi este evident faptul că avem de-a face cu echipe condamnate să defileze în acelaşi eşalon valoric, parcă tot suntem tentaţi să credem că programarea aparţine unei etape de Cupă a României, competiţie care poate amesteca echipe din divizii diferite. Falsa impresie este motivată, probabil, de cezarienele care au forţat re­trogradări şi promovări validate re­gulamentar, dar în afara logicii elementare a competiţiei şi a ierarhizării valorice. În noua geografie a campio­natului trebuie să ne obişnuim cu repere precum Chiajna, Mioveni sau Sibiu şi să uităm de Craiova, Ti­mi-şoara sau Bistriţa. Cam nasol pentru excursioniştii fotbalului, nu-i aşa?

Căutarea micuţilor prin bătătura primei ligi nu epuizează însă probele de concurs la care sunt supuşi drumeţii de ocazie. Chiar şi echipele care încă mai forţează convingător acul busolei inventează probe de orientare. Rapidul este programată acasă şi joacă, din motive disciplinare, în Regie. Apoi, de această dată din motive financiare, există posibi­litatea ca Rapidul să inventeze şi alte destinaţii pentru meciurile pe care ar trebui să le organizeze acasă, adică în Giuleş