Situl preistoric de la Teleac este considerat de arheologi la fel de important ca Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos. Aşezarea fortificată de la sfârşitul epocii bronzului este cercetată în cadrul unei tabere internaţionale de arheologie.

Situl arheologic de la Teleac, datat la sfârşitul epocii bronuzului, este inclus din 2010, într-un amplu proiect internaţional de cercetare ştiinţifică, „Forging Identities“, finanţat de Uniunea Europeană, la care Muzeul din Alba Iulia este partener. Specialiştii susţin că prin suprafaţa pe care se întinde, peste 30 de hectare, este cea mai mare locuinţă princiară ridicată în preistorie în Europa Centrală şi de S-E, cercetată până acum.

„Reşedinţa princiară de la Teleac acoperă o realitate a Europei epocii bronzului, a aşezărilor înconjurate cu şanţuri, valuri de pământ şi fortificaţii din lemn, unde-şi aveau reşedinţa conducătorii unor uniuni tribale. Cel mai probail aici ne aflăm în faţa unei reşedinţe care acoperea o bună parte a centrului şi sudului Transilvaniei, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul, asigura controlul resurselor de sare de pe valea Mureşului, şi a celor de aur, argint şi cupru din Munţii Apuseni“, a explicat Horia Ciugudean, arheolog la Muzeul Unirii, care coordonează tabăra internaţională de arheologie de la Teleac.

Turnul Jidovarului, observator militar

Specialşiştii susţin că, date fiind elementele de arhitectură descoperite, aici nu a fost o aşezare comună, ci una princiară. Ca dovadă principală aduc o movilă de pământ, cunoscută de localnici sub numele de Turnul Jidovarului.

„Turnul Jidovarului, o movilă enormă de pământ, ascunde în interior o structură din lemn, cel mai probabil un turn locuinţă, asemănător cu cele cunoscute în perioada dacică. Era amplasat în punctul cel mai înalt al aşezării, era un veritabil observ