Tensiunea din jurul întâlnirii celor mai importanţi lideri politici europeni s-a resimţit pe pieţe, unde investitorii au aşteptat cu sufletul la gură soluţia cu ajutorul căreia Europa va scoate Grecia de sub muntele de datorii sub care se află.
Printre măsurile cu care UE încearcă să scoată Grecia la mal se numără majorarea perioadei de rambursare a creditelor primite prin intermediul fondului de urgenţă EFSF de la 7 ani şi jumătate la minimum 15 ani, reducerea dobânzilor creditelor până la 3,5% şi implicarea sectorului privat prin răscumpărarea de obligaţiuni şi înlocuirea celor existente cu unele noi. De condiţiile care sunt aplicate Greciei vor avea parte şi Irlanda şi Portugalia, conform formei provizorii a documentului care a concluzionat summitul de la Bruxelles.
Fondul EFSF va putea fi folosit pentru a acorda linii de credit de tip preventiv ţărilor care au nevoie de împrumuturi, va finanţa recapitalizarea instituţiilor financiare prin intermediul creditelor acordate guvernelor, chiar şi în cazul ţărilor care nu fac parte din program şi va putea cumpăra obligaţiuni de pe pieţele secundare dacă BCE consideră necesar acest lucru.
Summitul de la Bruxelles a fost precedat de o întâlnire maraton a cancelarului german Angela Merkel cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, reprezentanţii celor mai mari economii ale Europei şi cei mai mari contribuabili la tot ceea ce înseamnă bail-out (ajutor financiar extern) pe continent.
Riscul tot mai mare ca problemele Greciei să contamineze alte state din zona euro a fost evidenţiat de faptul că Polonia, ţară care nu foloseşte moneda euro, s-a împrumutat la o dobândă mai mică decât Spania.
Guvernul de la Varşovia a vândut obligaţiuni cu scadenţa la zece ani în valoare de 3 miliarde de zloţi (750 milioane de euro) la un randament mediu de 5,803%, faţă de 5,896% în cazul titlurilor spanio
