Editura Institutului Cultural Român dedică un volum monografic unei personalităţi a graficii româneşti, Silvan Ionescu (1909-1999), celebru pentru portretele lui Enescu, Bacovia sau Labiş. Cartea este îngrijită de Adrian-Silvan Ionescu, fiul artistului, la rândul său un reputat istoric şi critic de artă, specialist în fascinanta istorie a secolului al XIX-lea românesc.
Ca întotdeauna când volumele retrospective sunt urmare a unor astfel de gesturi filiale, rezultatul este unul cu totul deosebit. Cartea este realizată cu mult gust şi profesionalism, iar răsfoirea sa este una foarte plăcută ochiului. Cu toţii cunoaştem figurile personalităţilor prezente în album, dar felul în care Silvan le-a văzut şi le-a portretizat face toată diferenţa - ne stârneşte un zâmbet sau o ridicare din sprânceană. Principiul de bază al caricaturii-portret este deformarea, exagerarea unei trăsături distinctive a respectivei figuri, iar Silvan urmează, de cele mai multe ori, această tehnică.
Selecţia lucrărilor a fost realizată de Adrian-Silvan Ionescu şi reuşeşte să dea o imagine semnificativă a tuturor dimensiunilor graficianului. După o secţiune introductivă, dedicată autoportretelor şi portretelor de familie, precum şi lucrărilor de început, portretele de personalităţi sunt împărţite în patru categorii: literaţi, lumea teatrului, muzicieni şi artişti plastici; o secţiune finală ni-l prezintă pe Silvan văzut de alţii (caricaturişti, dar şi scriitori precum Nichita Stănescu şi Marin Sorescu).
Prieten cu von Karajan
Rând pe rând, defilează prin faţa noastră figuri (la propriu) memorabile, ca Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Ion Minulescu, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Lucia Sturdza Bulandra, Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Toma Caragiu, Ion Caramitru, George Enescu, Dinu Lipatti, Yehudi Menuhin, Herbert von
