Corupţia din şcolile româneşti, care nu este inclusă în mecanismul de monitorizare al Comisiei Europene, reprezintă o ilustrare a dificultăţilor de eliminare a acestui fenomen, se arată pe un blog "The Economist", într-o postare care analizează situaţia României şi a Bulgariei cu privire la aderarea la spaţiul Schengen, informează Jurnalul naţional în ediţia electronică.
"Acum două săptămâni s-au afişat rezultatele la Bacalaureat, care nu au fost deloc mulţumitoare. Urmând un plan care viza eliminarea copiatului cu ajutorul unor camere de supraveghere instalate în centrele de examinare, rata de promovare a scăzut dramatic. Mai mult de jumătate dintre elevii care au susţinut examenul au picat, în condiţiile în care acum doi ani rata de promovabilitate a fost peste 80%. În unele şcoli, nici măcar un elev nu a promovat", se arată pe blogul amintit.
În perioada comunistă, România se mândrea cu calitatea sistemului de învăţământ, dar "în mod sigur, nu mai este în poziţia să facă acest lucru", comentează ziarul.
Instalarea camerelor de luat vederi la examen a vizat un simptom, nu o cauză, pentru că toată lumea ştia despre copiatul endemic.
"Se ştia, de asemenea, că unii dintre profesori distribuiau răspunsurile înaintea testelor, dacă părinţii plăteau o mică atenţie, sau dădeau meditaţii (deşi a devenit ilegal). În 2010, 26 de profesori au fost acuzaţi de Direcţia Generală de Anticorupţie că au acceptat mită în valoare de 150.000 de euro de la părinţi. Dar viziunea populară, afirmă Jonathan Scheele, fost director al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, este că dacă merge la politicieni, de ce n-am putea şi noi?", comentează ziarul.
Puţini români talentaţi vor să intre în sistemul de învăţământ, care este foarte prost plătit, şi cu o profesie cu un prestigiu atât de scăzut.
Corupţia din şcolile româneşti,
