Liderii europeni s-au inteles joi la Bruxelles sa ofere Greciei o noua mana de ajutor, ocazie cu care s-a mai castigat putin timp, iar pietele financiare s-au calmat pentru moment. Ceea ce nici Merkel si nici Sarkozy nu pot face insa, este sa ii transforme peste noapte pe greci in nemti sau francezi. Cu alte cuvinte, alocarea unor sume imense de bani pentru salvarea acestei tari de la faliment nu reprezinta decat o rezolvare pe termen scurt a situatiei, pe termen mediu si lung totul depinzand de modul in care societatea greaca va reusi sa isi ajusteze sistemul de valori, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Din anumite puncte de vedere, Grecia este o tara similara Romaniei – si acolo, cei care isi platesc taxele si impozitele sunt considerati de multi drept “prostii satului”, si acolo sistemul public este puternic corupt, si acolo guvernantii au dezvoltat un sistem de ajutoare sociale extrem de costisitor, si acolo maririle de salarii si pensii au dus la inregistrarea unor deficite bugetare uriase, iar lista ar putea continua.

Pentru a putea sa isi plateasca datoriile de sute de miliarde de euro si sa tina deficitul bugetar sub control, guvernul grec trebuie sa adune mai multi bani din taxe si impozite, iar pentru ca acest lucru sa se intample, este necesar ca grecii sa isi plateasca darile catre stat.

Or, la nivel de societate, mentalitatile se schimba greu, iar daca ne gandim la faptul ca timp de zeci de ani, grecii s-au ghidat dupa principiul “merge si asa”, ne putem usor imagina ca vor mai trece probabil cativa zeci de ani pana cand modul de gandire se va transforma radical.

Imi este greu sa cred ca, intr-o perioada relativ scurta de timp (1-2 ani), grecii vor reusi performanta de a pune la punct un sistem de colectare a taxelor si impozitelor cu adevarat performant, iar evazionistii vor incepe sa isi plateasca darile