Instanţele nu îi pot împiedica pe condamnaţi să deschidă procese inutile, chiar dacă Codul de Procedură Penală a stabilit anumite limitări. La fiecare drum la instanţa de judecată, deţinuţii se plimbă pe banii statului sub pretextul că îşi exercită drepturile statuate prin lege.
Sute de condamnaţi îşi bat joc zilnic de banii publici, semnând cereri de chemare în judecată pe bandă rulantă doar pentru a ieşi câteva ore din Penitenciar sau pentru a se răzbuna pe alţi deţinuţi.
Cel mai cunoscut exemplu este cel al al lui Lică Pletosu,condamnat la 14 ani de puşcărie după ce a terorizat şi tâlhărit 13 femei din Galaţi şi Brăila, pe numele căruia s-au deschis mai multe procese de paternitate la Judecătoria Lieşti.
Nici acesta nu s-a lăsat mai prejos şi a a dat statul român în judecată, cerând daune morale de două milioane de euro pe motiv că ar fi fost reţinut ilegal în 2001 de către procuror, deşi legislaţia CEDO cerea, la acel moment, ca arestările să se facă doar cu avizul unui judecător.
La Judecătoria Galaţi s-a ajuns ca săptămânal să fie înregistrate circa 25 de procese deschise de persoane private de libertate, care se dovedesc în final nişte acţiuni fără obiect.
"S-a întâmplat de mai multe ori să descoperim că s-au deschis procese în numele unor deţinuţi doar pentru a fi şicanaţi de alţi colegi de detenţie. Alţii fac cereri doar pentru a ieşi din închisoare", ne-a declarat Diana Oancea, preşedintele Judecătoriei Galaţi.
Legea pune limite
Codul de Procedură Penală a suferit recent modificări, care limitează posibilitatea condamnaţilor de a mai deschide procese inutile, însă inventivitatea deţinuţilor nu are limite.
„Nu mai avem situaţii când deţinuţii sunt aduşi degeaba de la Timişoara sau de la alte penitenciare din ţară pentru o contestaţie la executare. Aceste cereri se reglementează la locul de detenţie, dar con
