UPDATE: Liderii zonei euro au convenit joi un al doilea pachet financiar, de 109 miliarde de euro, pentru sprijinirea Greciei, suma incluzând o contribuţie de 37 miliarde de euro din partea sectorului privat.

Dominat de găsirea unei soluţii de reducere a colosalei datorii a Greciei, summitul european de la Bruxelles a decis măsuri ce salvează ţările în dificultate. Măsuri care au în vedere falimentul parţial al Greciei, dar salvează euro. Sub formidabila presiune a pieţelor, extrem de nervoase, cei 17 lideri ai zonei euro - alături de responsabili ai Băncii Centrale Europene (BCE), FMI şi principalele bănci de pe continent - şi-au folosit întreaga lor energie politică pentru găsirea de soluţii la problemele vitale privind viitorul UE. Discuţiile s-au orientat spre reducerea datoriei Greciei şi al doilea plan de salvare a acestei ţări care în urmă cu 15 luni a instalat o criză profundă în zona euro. Dar, încă de la început, nu s-a exclus un faliment parţial al Atenei. Cancelarul german, care a ajuns în ajun la un compromis cu preşedintele francez după un maraton de şapte ore de discuţii la Berlin, s-a declarat optimistă că summitul va permite „atacarea problemelor la rădăcină" - uşurarea volumului datoriei Greciei şi ameliorarea competitivităţii ei.

Acord după 7 ore

Acordul intervenit între Franţa şi Germania în noaptea de miercuri spre joi a servit drept bază a negocierilor summitului de la Bruxelles. Deşi Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au păstrat tăcerea în ce priveşte conţinutul acordului, s-a aflat că ideea taxei bancare a fost abandonată şi principul unui faliment parţial al Greciei acceptat. Şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, declara că noul plan de salvare a Greciei nu va include proiectul taxei bancare şi Financial Times preciza că „preşedintele francez a acceptat să abandoneze proiectul taxei, victorie semnificativă pentr