Dacă există o lecţie care merita invatata de pe urma crizei datoriei suverane europene, aceea este că uniunea monetară prin ea însăşi nu poate funcţiona la infinit. Dacă Europa vrea cu adevărat să păstreze avantajele monedei euro, va avea nevoie de o mai buna integrare economica si fiscala. Naţiunile vor trebui să renunţe la o parte semnificativă din suveranitatea lor. Liderii europeni par a fi dispusi să accepte această realitate. Dar sa convingi publicul poate fi mult mai dificil, scrie NY Times in editia sa de vineri.

După ce mai bine de un an au incercat sa convinga lumea ca Grecia ar putea fi salvata fără costuri semnificative, liderii europeni au promis joi sa pompeze sume importante pentru a revigora economia greacă, concomitent cu extinderea maturitatii si reducerea dobanzilor.

Se pare că acest acord va însemna ca acele state care stau bine la capitolul “solventa” vor trebui să semneze cecuri cu multe zerouri. Unii creditori vor suferi pierderi iar cateva banci ar putea avea nevoie de re-capitalizari.

Tot din comunicatul de joi al liderilor europeni reiese promisiunea Bruxelles-ului de a controla mult mai strict bugetele naţionale şi politicile fiscale.

Spre deosebire de primul plan de salvare al Greciei- cel din primavera lui 2010- liderii europeni acceptă acum faptul ca au o responsabilitate nu numai in prevenirea unei prabusiri a economiei elene, ci si in a o re-pune pe picioare.

Noile decizii recunosc că strategia care ar fi putut fi foarte bine numita "prosperitate prin austeritate", a fost un eşec. Ca combinaţie de reducere a cheltuielilor guvernamentale şi o crestere a veniturilor la buget nu ar fi produs acea recuperare care sa faca posibila achitarea datoriilor Greciei.

"Facem un apel in favoarea unei strategii cuprinzătoare destinata cresterii economice şi a investiţiilor în Grecia",