Născut la Giurgiu, Ristea Bogoevici este ultimul care mai ştie reţeta de bragă. A învăţat meserie de la tatăl său, unul dintre cei mai respectaţi producători de minuni dulci din istoria oraşului.

În piaţa centrală doar două gherete au rămas în poziţiile iniţiale după lucrările de transformare a zonei: „anticariatul" lui Constantin Florescu şi bragageria lui Ristea Bogoevici.

Cu toate că este una dintre cele mai noi construcţii din Piaţă, micul chioşc a devenit deja celebru în Giurgiu. Motivul popularităţii este licoarea cărămizie cu gust profund care te energizează şi te scapă din ghearele caniculei.

Este braga, celebra băutură inventată de turci şi răspândită în toată zona Balcanilor. Chiar dacă sintagma „ieftin ca braga" şi-a pierdut din valabilitate, pentru că acum un litru de bragă ajunge să coste 5 lei, clienţii iau cu asalt ghereta „maestrului" răcoritoarelor şi dulciurilor. Cerealele, apa şi zahărul sunt ingredientele reţetei tradiţionale ştiute doar de familia Bogoevici.

Halviţa, la cererea clienţilor

Toată lumea face rând la chioşcul bătrânului Ristea, de la vânzătorii de legume din piaţă până la intelectualii îmbrăcaţi la patru ace. „Clienţii mi i-am făcut uşor-uşor prin calitatea produselor. Sunt şi bucureşteni care vin să cumpere bragă de la mine", se mândreşte septuagenarul. El recunoaşte că tot datorită oamenilor a decis să comercializeze şi halviţă. „La început, făceam foarte puţină pentru că-mi era teamă să nu rămân cu ea nevândută. Acum fac de mai multe feluri. Pe lângă alune şi nuci, la cerere pot să pun stafide, smochine şi chiar mieji de seminţe", susţine Bogoevici. Pe timpul verii, însă, Ristea fabrică doar bragă.

„Perioada halviţei începe prin septembrie, pe răcoare. La temperaturi de peste 30 de grade Celsius nu ţine. Cu nuga e altă treabă, dar eu nu fac niciodată pentru că nu e naturală ca halviţa", spune Bog