Elevii au început să compună cântece de tabără despre foame. Părinţii multora dintre ei se regăsesc în cei 30% dintre cetăţeni ale căror salarii nu le ajung nici pentru a supravieţui de la o lună la alta.
Jumătate dintre români încă se bazează pe un ajutor sau altul din partea statului într-o Românie care alocă cele mai puţine resurse pentru asistenţă socială din Europa. Concluziile aparţin sindicaliştilor de la Blocul Naţional Sindical, şi vin la un an de la amputările brutale de venituri dictate de Traian Băsescu.
Şi totuşi, pe unde oamenii le dau conducătorilor de mâncare, deşi dacă îi tot îndoapă la fiecare tăiere de panglică e mai greu pentru ei să priceapă că foarte mulţi fac foamea sub atenta lor cârmuire.
"Va muri România de foame?" L-a întrebat Jurnalul Naţional zilele trecute pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu.
“România nu”, a răspuns el, “dar românii da”. Nu detaliază pe ce se bazează, dar cere mărirea rezervelor de stat la cereale, ca o măsură de protecţie faţă de excesele pieţei, care lunile trecute au provocat panică printre consumatori.
Deja, creşterile de preţuri la alimente sunt din ce în ce mai greu de suportat de oameni din ce în ce mai sărăciţi. Şi e vară, la iarnă o vor lua razna şi facturile la întreţinere. O treime dintre salariaţii români muncesc pentru mai puţin de 1.000 de lei pe lună. Câştigă mai puţin de cât le-ar trebui ca să poată trăi la limită.
Elevii au început să compună cântece de tabără despre foame. Părinţii multora dintre ei se regăsesc în cei 30% dintre cetăţeni ale căror salarii nu le ajung nici pentru a supravieţui de la o lună la alta.
Jumătate dintre români încă se bazează pe un ajutor sau altul din partea statului într-o Românie care alocă cele mai puţine resurse pentru asistenţă socială din Europ
