- Comentariu - nr. 830 / 23 Iulie, 2011 Coloanele ziarului nostru sunt deschise si marinimoase pentru corecta scriere si vorbire a limbii romane, limba mosilor si stramosilor. Multe, foarte multe scrieri au aparut in acest sens, in principal datorate distinsului profesor Timotei A. Enachescu, care, zeci de ani, a tinut rubrica "Mult e dulce si frumoasa...” in paginile cotidianului "Cuvantul liber”. Au fost explicate sensurile reale ale cuvintelor, modul lor corect de folosire acolo unde trebuie. In acest sens, pe fostul dascal din invatamantul preuniversitar si universitar muresean, romanesc in general, l-a secondat gazetarul, scriitorul Lazar Ladariu, un "tipicar” (in scrisul bun al cuvantului) al scrierii corecte, a folosirii cuvintelor la locul lor. Daca bine imi amintesc, in vreo doua-trei randuri, a facut vorbire si la cuvantul "locatie”, aratandu-i adevaratul sens si mijloc de uzitare a lui, atat in scris, cat si prin viu grai. Pe semnatarul acestor randuri il "terorizeaza” situatiile in care oameni sus-pusi, intelectuali, dar mai cu seama jurnalistii il scriu negru pe alb, il "scot” din gura in gazetele la care lucreaza ori pe posturile private de televiziune. Sunt de-a dreptul inciudat de aceasta lipsa de... nestiinta, care, fireste, usor poate fi eliminata. "La sediu isi desfasoara sectia romana (ce anume isi desfasoara, nu am inteles), iar sectia maghiara are o alta locatie, si acolo dorim sa restauram spatiul”, scrie in pagina unui jurnal muresean ("O parte din viata ta”), cu numar de aparitie joi, 21 iulie 2011. Greseli, una dupa alta, intr-o singura fraza. Revin insa la "locatie”. Acest cuvant nu are sensul de spatiu, de amplasament, de loc, asa cum gresit este inteles, folosit. Se face confuzie datorita influentei limbii engleze, limba in care cuvantul "location” are sensul de "loc”, "spatiu”. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane in dreptul cuvantul