- Cultural - nr. 830 / 23 Iulie, 2011 "Vara, vara, vina iute/ sa ma sui iara la munte/ Sus in varful muntelui/unde-i place motului/ S-aud brazii vajaind/ moata din frunza cantand/ Sa ma-ntalnesc cu moata/ in munte la Gaina”. Straitele incarcate cu merinde sunt asezate pe iarba. Se discuta, se petrece, se canta si se joaca. Nota particulara a targului este data de jocurile si petrecerile cu caracter popular, prin care grupuri, grupuri, locuitorii din diverse zone cu lautarii lor isi joaca, in pasuri si rimuri diferite, intr-o revarsare de virtute si podoaba artistica populara, jocurile: "Pe loc”, "Tarina de la Abrud”, "Jucata” de la Lupsa, "Jocul fetelor de la Capalna”, "Calusarii”, cu dansatori din localitatile Stremt, Ocna Mures, Crisani, Brad, Geoagiu etc. Aceste jocuri umplu de o inimitabila poezie pajistea, unde o mare de oameni, cuprinsi de o generala bucurie de a trai si a petrece, dau clipei farmecul veseliei, aparand astfel, intr-o ingemanare feerica, varietatea jocului, bogatia costumului si frumusetea cantecului popular, vorbind toate, de veacuri, despre fiinta de pastori si agricultori de munte a mocanilor. Din aceasta nota generala nu lipsesc racoritoarele unde de umor, in strigaturi sacadate, foarte sugestive, ce au ca efect o buna dispozitie generala. Si nimeni nu poate afirma ca a cunoscut intregul farmec al targului, daca nu a participat la insufletitele petreceri de uvertura, poposind de cu seara in muntele ce poarta in el, de veacuri, povestea gainii cu ouale de aur, poveste ce a leganat copilaria numeroaselor generatii de pui de moti. Obiceiul ca oamenii sa urce in munte dupa asfintitul soarelui reprezinta un argument in favoarea ipotezei ca, la origine, nedeia era legata de cultul soarelui. Privind de sus, muntele cu flacarile jucause ale focurilor ce nu contenesc toata noaptea, uriasele torte de cetina ce tamaiaza in patru zari mirosul de rasin