În lipsa unui dialog cu Traian Băsescu, premierul ungar Orban Viktor şi-a axat discursul ţinut sâmbătă la Şcoala de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad pe "venirea unei noi ere conomice mondiale" care, "cu conflicte şi cu lovituri dure", va pune capăt actualului sistem economic, politic şi social occidental. În opinia sa, această nouă eră se va sprijini pe "un rol tot mai mare al statului, care a şi început deja să se facă simţit în tot mai multe ţări, pentru rezolvarea problemelor crizei economice".

Orban a dat drept exemplu în acest sens "realizările" propriului său guvern: naţionalizarea pilonului pensiilor private, impozitarea băncilor, acordarea cetăţeniei ungare şi a dreptului de vot maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, noua Constituţie şi Legea presei, "foarte criticate iniţial de cele mai multe ţări, care însă încep să urmeze acum exemplul nostru". "Dar un stat puternic nu este un scop în sine, trebuie să se sprijine pe o comunitate naţională puternică pe care trebuie să o reprezinte şi să o servească la rândul său. Statul poate fi puternic doar dacă are o vocaţie, o sarcină şi o răspundere clare, altfel degeaba statul este mare, pentru că va fi neputincios, vulnerabil, corupt, venal, se va birocratiza şi va ajunge sub influenţa grupurilor de interese. Iar dacă nu există o patrie-mamă puternică, nu va exista nici o naţiune maghiară puternică în Bazinul Carpatic, în schimbarea de epocă ce ne aşteaptă întărirea naţiunii nu este o şansă, ci o necesitate, care va duce la renaşterea naţională în toată lumea occidentală", a argumentat premierul ungar.

Acesta a trecut apoi la o altă temă - acţiunile Uniunii Europene pentru salvarea Greciei şi, implicit, a monedei euro: "Întrebarea care ar trebui pusă este dacă se păstrează, dacă rămâne euro. Pentru că este clar că ceea ce se întâmplă acum nu este o întâmplare, un accident, euro este atacat în mo