Un colţ drag de retragere al Reginei Maria, Balcicul. Aici venea când era sătulă să poarte haina grea a vieţii pe umeri şi, mult mai important, aici îi primea cu braţele deschise pe toţi cei însetaţi de frumuseţe. Pentru pictorii români din perioada interbelică, Regina Maria a fost o adevărată Mecena. Pătraşcu, Tonitza, Ghiatză, Steriade, Pallady, Ressu, Muntzer, Dărăscu, Grigorescu, Theodorescu-Sion erau mereu prezenţi pe Coasta de Argint, iar o expoziţie de artă fără Balcic era de neconceput.
Se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Artă Constanţa şi ce altă metodă ar fi fost mai potrivită decât o expoziţie dedicată unui loc aparte, pe care Regina Maria l-a iubit cu toată fiinţa, decât Balcicul. Decizia de a realiza o tabără de creaţie la Balcic i-a aparţinut directorului muzeului, Doina Păuleanu, şi drept urmare 25 de pictori au primit invitaţia ca la începutul lui septembrie, timp de zece zile, să picteze pe malul Mării Negre, la Balcic, urmând ca tablourile acestora să fie reunite în cadrul unei expoziţii în luna noiembrie ce se va numi „Balcicul de astăzi”. Lucrările vor surprinde picturalitatea şi încărcătura spirituală a acestui loc magic. Orăşelul aflat la câteva ore doar de Constanţa, devenit în perioada dintre cele două războaie mondiale centrul cultural şi artistic al Dobrogei, poartă numele lui Balica Voevod, primul corăbier stăpân al oraşului. Iniţiativa Doinei Păuleanu nu este singulară. De opt ani, pictorii de azi merg la Balcic invitaţi de Mihaela Dragomir, preşedinte ELITE ART Club UNESCO. Tabăra de pictură de la Balcic face parte dintr-un proiect omonim mai amplu, care cuprinde pe lângă rezidenţele artistice anuale de la Balcic, expoziţii în galerii de artă şi muzee, workshopuri de pictură, mese rotunde, apariţii editoriale şi circuite culturale la care participă an de an artişti plastici tineri şi consacraţi, critici de artă,
