De ce nu s-a înghesuit nimeni să cumpere acţiuni la Petrom?
Preţul prea mare cerut de Guvern? Contextul economic internaţional nefavorabil? Prostia intermediarilor ruşi de la Renaissance Capital? Toată lumea dă vina pe toată lumea!
Ce s-a întâmplat de fapt? Guvernul a stabilit un preţ minim pe acţiune egal cu preţul mediu al ultimelor 12 luni. Această decizie mie îmi spune două lucruri: fie avem un guvern naiv care şi-a imaginat că vinde castraveţi grădinarului la suprapreţ, fie avem un guvern pervers care a cerut un preţ mare în mod intenţionat pentru a nu vinde. De ce? Ca să vândă ulterior cui trebuie, nu acum cui vrea.
Intermediarii ruşi au vrut ca preţul minim să fie de 0,33 lei/acţiune, însă Guvernul nu a vrut să lase sub 0,37 lei. Poate fi o ambiţie prostească a domnului Boc, care se lăuda înainte de subscriere că va vinde 10% din Petrom la un preţ mai mare decât a vândut PSD-ul 51% din companie. Dacă preţul minim ar fi fost de 0,33 lei, s-ar fi creat competiţie între investitori şi, cel mai probabil, oferta s-ar fi închis la un preţ de peste 0,37 lei/titlu, atât cât îşi propusese Boc. Pe de altă parte, ruşii de la Renaissance au pus lipsa de interes a investitorilor pentru titlurile Petrom pe seama contextului economic internaţional. Parţial, au dreptate. Însă nu contextul economic internaţional este esenţial atunci când un investitor cumpără acţiuni pe o bursă ca BVB. Foarte important este şi climatul economic autohton, care este nesigur. Un guvern incompetent într-un stat care se zbate încă să aibă 1% creştere economică, mâncat de corupţie, cu legi idioate, cu taxe şi mai idioate, poate influenţa negativ investitorii, chiar dacă Petrom este o companie profitabilă într-un sector care acum este pe val. Una peste alta, „the eşecul" (cum ar spune Traian Băsescu) vânzării pachetului de 9,84% din acţiuni pe care îl deţine statul aparţine vân
