Două tendinţe traversează acum gastronomia mondială: întoarcerea la tradiţiile culinare ale fiecărei ţări şi curentul „fusion”, care înseamnă combinarea caracteristicilor specifice ale mai multor gastronomii, dintre care una, cel puţin, este de sorginte asiatică.
Pornind de la temele comune marilor bucătari de pe planetă, maeştri ai artei culinare din Turcia, Grecia, Bulgaria, România – probabil şi din celelalte ţări din regiune, dar nu am ajuns până la ei – au creat propria „linie” gastronomică, specifică teritoriului pe care îl împart. Aşa a apărut „balkan fusion”, o combinaţie savuroasă între bucătăria balcanică şi condimentele originare din tot întinsul Asiei, ori chiar din nordul musulman al Africii. Restaurante de anvergură propun meniuri din toate ţările balcanice, efectuând asupra bucatelor acel „facelift” pe care îl pomeneam ceva mai devreme.
„Conceptul de bucătărie balcanică reprezintă, după mine, porţii generoase, care păstrează savorile specifice fiecărei ţări din regiune”, ne-a declarat Cristian Oprea, chef-executive la Grand Hotel Continental (unul dintre cele mai vechi aşezăminte ale restauraţiei româneşti moderne, ridicat în a doua jumătate a veacului al XIX-lea). La Balkan Bistro, i-ar fi plăcut probabil şi lui Osman Paşa (oaspete vremelnic al hotelului, ca... prizonier de război, după conflagraţia balcanică din 1877-1878), adus aici după cedarea Vidinului către trupele româneşti.
Dar care sunt elementele care definesc partea balcanică a acestui „fusion” culinar? Bulgaria înseamnă legume proaspete. Grecia: ulei de măsline. Turcia: mirodeni, dar şi asocierea cărnii de miel cu citrice. România: porţii generoase de carne. Albania: crema caramel – despre care puţini ştiu că la origine a fost un preparat tradiţional al acestei ţări, transferat apoi în marea gastronomie franceză. Bucătarul bucureştean îmi explică, generos, cum a combi
