De cate ori, in Romania, au avut loc evenimente publice nefericite, ministerele de resort sub jurisdictia carora s-au petrecut faptele au incercat cu obstinenta sa acopere gunoiul sub pres, minimalizand gravitatea momentului. Or, recunoasterea unei greseli reprezinta primul pas catre urmarea unei cai drepte. Din pacate, ai nostri politicieni nu au inteles acest lucru.
Tragedia de la maternitatea Giulesti, de anul trecut, a socat Romania, numai pe ministrul Cseke nu l-a prea atins. Nici pe cale emotionala, dar nici pe linie ministeriala. Desi cativa bebelusi fusesera arsi de vii, ministrul Cseke multumea de zor tuturor celor implicati in operatiunile de salvare. Normal ar fi fost sa-si puna cenusa in cap, ca un spital din UE nu detine in dotarea sa un banal detector de fum, care cu siguranta ar fi limitat efectele dezastrului. Desi efectele au fost dezastruoase, ministrul a ascuns neajunsurile dupa perdea, scotand in fata publicului o asistenta, despre care s-a considerat ca a mancat prea mult tort de Sfanta Maria, neglijandu-si postul.
A urmat, apoi, fostul ministru al Muncii, Mihail Seitan, cel care se facea ca nu vede bataliile din fata ghiseelor unde platitorii de taxe se ingramadeau sa plateasca sumele de bani datorate statului, derutati de recenta modificare a Codului Fiscal. Desi pe tv se vedeau adevarate busculade in fata ghiseelor, domnul Seitan ii acuza pe jurnalistii care-i puneau intrebari ca au orbul gainilor si ca domnia sa nu vede nicio coada. Pentru dansul era ceva normal si vorba propagandistilor portocalii: "sa mai plateasca domn'le si ziaristii astia, ca prea se culcasere pe o ureche".
Poate ca au mai fost astfel de ispravi intre timp, dar nu-mi aduc aminte decat doua exemple recente. Ambele sunt legate de CFR-ul pastorit de ministerul Ancai Boagiu. Un ministru care parca i-a intrecut pe toti la capitolul "matura
