Fişa de post a unui şef de guvern ar trebui să arate altfel.
După ce premierul Boc s-a dus să taie panglica unui bazar chinezesc, televiziunile s-au repezit asupra unui fapt divers - lipsa caselor de marcat de la angroul pompos numit China Town. Mesajul politic al premierului Emil Boc este însă cu mult mai grav.
România poate ieşi din criză doar prin producţie, prin creşterea exporturilor şi prin câştigarea pieţei interne. Cândva, adică acum vreo şapte-opt ani, românilor li se spunea „croitorii Europei". Azi, importurile din China au contribuit esenţial la prăbuşirea sectorului textil - în perioada 2008-2010 se pierduseră aici 30.000 de locuri de muncă, potrivit patronatului de profil. Tăind panglica angroului, premierul Emil Boc tocmai a jucat ţonţoroiul pe mormântul acestei industrii.
Oare aşa se strâng relaţile cu China? Fişa de post a unui şef de guvern ar trebui să arate, totuşi, altfel: atragerea experienţei chineze în construirea infrastructurii şi, mai ales, pătrunderea produselor româneşti pe piaţa chinezească. Deocamdată, deficitul comercial în relaţia cu Beijingul trece de două miliarde de euro.
Produsele contrafăcute reprezintă circa un sfert din piaţa noastră, conform cifrelor din anul 2009, publicate de Reţeaua Internaţională Anticontrafaceri. Iar China este, pe plan mondial, furnizorul numărul unu de asemenea produse. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2010, circa 85 la sută din produsele contrafăcute de pe piaţa Uniunii proveneau din China. Sub asaltul acestor produse, realizate de oameni plătiţi adesea cu doi-trei euro pe zi, fără zile libere, în condiţii mizere, Uniunea Europeană ia numeroase măsuri antidumping. Oricum, UE încă nu recunoaşte Chinei statutul de economie de piaţă.
Când patronii români au cerut să se aplice reglementări stricte de control al calităţii, cantitaţii şi etichetării ţării de provenienţ
