Ce nu s-a văzut la televizor de la mare. Cum se distrează un turist pe litoral într-o zi de weekend, din trenul care face două ore și-un pic și până intră în mare
1 /.
Puțin după miezul nopții, pe Ștefan cel Mare, gonesc într-un taxi spre Gara de Nord. „E ultima cursă, mâine de dimineață mă duc la un grătar, vin finii de la Țăndărei”, spune zâmbind șoferul, un bărbat de vreo 50 de ani, cu o șapcă roșie decolorată pe cap și o cămașă în carouri descheiată până în granița unei burți care trage spre volan. Peste două semafoare îmi spune și meniul, aranjat „țais” de nevastă-sa: frigărui, ceafă, piept de pui, „vreo 2-3 mici de poftă”, plus un bax de bere la PET care e pus deja la rece.
Schimbă subiectul și mă întreabă unde plec. „La mare” - „Da, frumos, așa face tineretul! Acu`, am auzit că se fac vreo două ore cu trenul, pe vremea mea mergeai o zi întreagă cu personalul”, spune nostalgic taximetristul și punem frână discuției și taxiului. Am ajuns în Gara de Nord. Îi urez spor la întors hălcile pe grătar și merg țintă spre ghișeu să-mi iau biletul spre răsăritul de la malul mării. Plecare de la București, oprire la Constanța, în jurul orei 4 dimineață.
Vibe-ul de mare
La ghișeu, o doamnă blondă cu părul zulufat îmi întinde biletul și îmi spune zâmbind: „v-am dat cel mai bun loc”. Bine, n-am stat să văd dacă și celorlalți le spune același lucru, dar nici nu mai conta, după ce mi-a zis asta, „cel mai bun loc” putea să fie și pe un tampon de vagon. Pe peronul gării, trenul care pleacă spre litoral e asediat de tineri, toți cu geamantane, cu bagaje. „Fată, mai pleacă trenu`ăsta, că eu îmi cam pierd vibe-ul de mare”, spune o tânără. Iar dorința i se îndeplinește în câteva secunde, „vibe-ul” fetei este salvat pe ultima sută de metri de șeful de tren. Se aude un șuierat, roțile se învârt, locomotiva trage vagoanele spre litoral.
Toate scaunele ocupa