Situl arheologic din Teleac, de la reşedinţa princiară datând din sfârşitul epocii bronzului reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri de acest gen din Europa Centrală și Sud-Estică. Întinsă pe o suprafață ce depășește 30 de hectare, așezarea fortificată este una dintre cele mai bogate în varietate și ca număr de descoperiri: obiecte, vase din ceramică, obiecte din metal.
Activitatea de peste 50 de ani de descoperiri arheologice de la Teleac sunt concretizate într-o expoziție la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Intitulată “Arheologie locală – arheologie europeană: o jumătate de secol de cercetări arheologice la Teleac”, expoziţia prezintă un istoric al cercetărilor efectuate în situl menţionat, la care au fost desfăşurate lucrări de specialitate din 1959.
Așezarea de la Teleac este clasificată drept una princiară, având în vedere că aceasta este înconjurată cu șanțuri, valuri de pământ și fortificații din lemn, specifică drept reședință a unor conducători tribali. Cel mai probabil, după cum declară arheologii, reședința de la Teleac deservea o bună parte a Transilvaniei.
„Obiectele pe care le-am descoperit aici, dar mai ales structura așezării dovedesc că nu este o așezare comună; putem vorbi mai ales de impresionantul turn numit de localnici Jidovarul; este o movilă enormă de pământ care însă în interior ascunde o structură de lemn, este în întregime o construcție artificială, probabil tocmai un turn locuință, ca şi cele cunoscute mai târziu, în perioada dacică, un turn-locuință care era în același timp și un veritabil observator, fiind punctul cel mai înalt al așezări, acesta fiind fără precedent în alte așezări fortificate, nu numai din Transilvania, dar și din restul Europei Sud-estice”, a declarat Horia Ciugudean, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Un alt element important descoperit anul aces
