Cum a decedat Grand Prix-ul supranumit „Monte Carlo al României", sigurul loc unde pentru 200 de metri piloţii puteau vedea fluviul. Vreme de 15 ani, una dintre cele şapte curse de viteză în circuit ale Campionatului Naţional de Automobilism Viteză s-a desfăşurat la Brăila.
Începând cu anul 1968, an în care a fost lansată producţia de autoturisme la Piteşti, competiţiile automobilistice au renăscut. Întrerupte în 1952, ele au început să se desfăşoare mai întâi sub forma unor raliuri, iar din anul 1970 au fost reluate campionatele de viteză în Coastă şi cel de viteză în circuit.
„La organizarea primelor curse ne-am plasat bine pentru că la Brăila se desfăşura anual o etapă a campionatului naţional de motociclism viteză. Când s-au reluat cursele auto, cei mai mulţi dintre vechii motociclişti au trecut la patru roţi şi au recomandat cu căldură circuitul brăilean. Acesta se desfăşura iniţial pe traseul Strada Republicii-Petru Maior, după care se rula în sens invers acelor de ceasornic, către centru", ne-a povestit ing. Valentin Nemţanu, unul dintre promotorii automobilismului sportiv de pe plan local.
Festival auto
Brăilenilor şi nu numai le era dat o dată pe an un festival care atrăgea numeroşi iubitori ai sportului automobilistic. După etapele de la Reşiţa şi Baia Mare, urma, la mijlocul campionatului, etapa de foc de la Brăila.
„Era etapă de foc la propriu, pentru că aveam de făcut reglaje foarte dificile în condiţiile în care temperaturile atingeau lejer 34-35 de grade la umbră", ne declara, în urmă cu mai bine de un an, Eugen Ionescu Cristea, unul dintre cei mai cunoscuţi piloţi de viteză din anii 1970.
“La Brăila am adus pentru prima dată Lancia Fulvia 1600 HF pe care Ion Ţiriac mi-a oferit-o. Nu am obţinut în acel an 1978 un rezultat foarte bun pentru că era prima mea cursă cu o maşină total nouă. Până atunci alergasem pe u
