Testul european de rezistenţă la stres al băncilor a scos la iveală faptul că grupuri importante care deţin în România bănci de top 10 sunt vulnerabile la presupuse şocuri sub stresul unor scenarii adverse şi au nevoie de continuarea procesului de consolidare a capitalului.
Dincolo de aceste rezultate tehnice, un aspect mult prea puţin luat în considerare este calitatea oamenilor care lucrează în bănci. Nu putem face abstracţie de factorul uman atunci când analizăm capacitatea bancilor de a face faţă în cazul unei noi recesiuni sau al adâncirii crizei datoriilor suverane.
"Maşinăria" bancară ar putea fi comparată cu un avion care este supus la teste de "stres" continuu din punctul de vedere al stării tehnice. Însă, în cazul avionului, nu numai maşinăria este testată, ci şi persoana care o pilotează şi ale cărei decizii pot provoca dezastre. Ca să ajungi să pilotezi un avion este nevoie de trecerea unor examene adevărate care nu pot şi nimeni nu are interesul să fie manipulate. Mai mult, şi după obţinerea permisului de zbor, piloţii sunt supuşi la teste de stres atât în sensul propriu al cuvântului, dar şi în sensul pregătirii lor profesionale.
Revenind la "maşinăria" bancară, care este esenţială pentru dezvoltarea şi starea economiei, este normal să fie testată pentru a nu înregistra derapaje sau, şi mai rău, dezastre. Dar, în acelaşi timp, factorul uman, începând cu cei care sunt în poziţii de decizie şi până la ultimul lucrător bancar, ar trebui să fie, de asemenea, testat, iar poziţia pe care o ocupă să fie în corelaţie cu pregătirea şi performanţa profesională.
Astfel, preşedinţii de bănci sau cei care ocupă funcţii de decizie ar trebui să aibă studii recunoscute de specialitate şi să fie supuşi unor teste adevărate de "stres" atunci când sunt autorizaţi de banca centrală şi nu numai unui banal interviu mai mult sau mai puţin subiectiv. @
