O persoană ștearsă, pe care o uitai destul de repede. Atașat foarte mult de sora sa, care a ales să trăiască în altă țară, retras, pasionat de graffiti și fascinat de demonii virtuali ai jocurilor pe calculator. Așa îl descriu cei care l-au cunoscut pe Anders Behring Breivik, autorul masacrului de vineri, din Norvegia. Când nu plănuia asasinate în masă și nu făcea apologia luptei împotriva islamizării Europei, norvegianul scria pe blog, asculta muzică pop sau viziona serialul ”True Blood”. Serile de duminică erau însă rezervate cinei cu mama sa.
Anders Behring Breivik a avut o viață paralelă, pe care a trăit-o cu meticulozitate în ultimii ani, scrie ziarul american ”New York Times”, încercând să facă profilul psihologic al tânărului care a șocat o lume întreagă cu atacurile sale.
Un manifest şi un material video publicate pe Internet de Anders Behring Breivik arată că norvegianul plănuia încă din 2009 atacurile de vineri, de la Oslo.
În descrierile foștilor colegi de școală și liceu, norvegianul apare drept ”un tip șters, ușor de uitat”, dar cu unele calități de a masca înclinațiile clare spre ceea ce el numea ”operațiunea de martiriu”.
La 32 de ani, Breivik era un participant activ la dezbaterile de pe forumurile de pe net referitoare la pericolul pe care l-ar reprezenta Islamul și imigrația. Este greu de spus însă când a încolțit în el ideea violenței, ca unică soluție. Și cum de s-a transformat dintr-un tânăr pasionat de hip-hop, al cărui cel mai bun prieten era un musulman, într-un inamic intransigent al imigranților și al islamizării Europei.
”Nu spunea ceva ce ai fi putut ține minte. Era un ins în mulțime, adică îl uitai în secunda următoare”, afirmă Stig Fjellskaalnes, care l-a cunoscut pe norvegian pe vremea când acesta era membru al Partidului Progresului (conservator), în 2000.
„Avea o viziune ap
