Tinerii români care pleacă la masterat peste hotare duc cu ei tarele sistemului universitar autohton. Reprezentanţii universităţilor străine le recomandă studenţilor din România să-şi schimbe stilul de învăţare.

Puţine lucruri sunt mai provocatoare pentru un masterand român decât trecerea de la sistemul universitar din ţară, bazat în mare parte pe memorarea şi reproducerea conceptelor teoretice, la sistemul occidental orientat spre rezolvarea problemelor practice. Goran Yordanov, reprezentantul Universităţii „Cesar Ritz College" din Elveţia - o instituţie privată de top, care pregăteşte experţi în domeniul ospitalităţii şi al managementului turistic, spune că românii, deşi vin cu o bună pregătire teoretică, au lacune şi sunt nevoiţi de cele mai multe ori să lucreze la dezvoltarea abilităţilor analitice.

„Din ce am observat, studenţii români stăpânesc foarte bine limbile străine, în special limba engleză, la care au un nivel de competenţă ridicat. Pe de altă parte, modul lor de a studia este predominant academic: sunt buni la învăţarea şi reproducerea teoriilor şi conceptelor. Însă noi, la «Cesar Ritz Colleges», abordăm diferit predarea: avem multe proiecte de echipă, prezentări şi clase interactive la care nu participă mai mult de 20 de studenţi. Scopul este să le dezvoltăm capacitatea de a analiza situaţii pe loc, de a lua decizii imediate, un nivel peste cunoştinţele teoretice", explică Yordanov.

Deficienţa constatată în cazul studenţilor proveniţi din România poate fi explicată şi prin faptul că în ţară, continuarea firească a studiilor de licenţă e înscrierea la masterat, ceea ce nu lasă timp studentului să dezvolte o vziune practică pe care ar putea-o dobândi dacă ar lucra o vreme înainte de a-şi continua studiile. În Occident, tinerii au în general câţiva ani de experienţă profesională la activ, înainte de a începe un masterat.

Repr