Studiile arată că relaţiile bazate pe încredere şi suport ne fac fericiţi, ne feresc de depresii şi ne menţin imunitatea.

Cel mai bun prieten al lui Tudor (22 ani) este Roxana (20 ani). Se cunosc din copilărie, au stat pe aceeaşi scară şi făceau o grămadă de nebunii.

„Eu sunt cel care are mai degrabă rolul fratelui cel mare. Când are nevoie să vorbească cu cineva, cred că sunt prima persoană la care apelează. Indirect, i-am influenţat chiar parcursul în viaţă", spune Tudor. Au urmat acelaşi liceu, iar când a venit în Bucureşti la facultate, el a fost principalul sprijin al Roxanei. „Un zâmbet sau o aprobare de la un prieten foarte bun parcă te face să te arunci cu capul înainte la orice. Roxana s-a înscris la o facultate cu o concurenţă foarte mare, dar eu am susţinut-o şi a intrat. Îi puneam în balanţă atât plusurile, cât şi minusurile, dar de fiecare dată încercam să o pun pe ea în valoare în diferite contexte. I-am spus: «poate ceilalţi sunt mai buni decât tine, dar nu cred că există o persoană mai capabilă decât tine să lupte pentru ce poate avea», povesteşte Tudor.

Pe de altă parte, Roxana a fost cea care l-a sprijinit cel mai mult pe Tudor atunci când el a rămas fără mamă. Tudor este de părere că într-o prietenie adevărată nu ai timp să ceri ajutor, pentru că sprijinul vine atunci când nici nu te aştepţi şi când nici nu te gândeşti că ai nevoie.

Împreună la bine şi la rău

Reciprocitatea şi destăinuirea sunt elementele care fac ca o prietenie să devină „cea mai bună" şi să dureze în timp, spun unii specialişti. „Studiile arată că relaţiile nu sunt dependente de proximitatea fizică. Men-ţinerea este mult mai importantă prin telefoane, cores-pondenţă sau e-mail, iar reţelele de socializare au un impact pozitiv major", explică Gyorgy Gaspar. De cele mai multe ori, o relaţie se stabilizează în timp. Suntem părtaşi la experienţele