Peste 800 de mii de tone de CO2 nu ar mai ajunge în atmosfera europeană dacă autorităţile publice ar opta pentru achiziţionarea exclusiv de calculatoare eficiente din punct de vedere energetic. Dacă ţări din Uniunea Europeană au început de ceva timp să ia măsuri pentru susţinerea achiziţiilor publice verzi, în România situaţia nu este deloc roz. Deși la nivel european ţinta asumată voluntar pentru achiziţii publice verzi era de 50% până în 2010, România abia ajunge la un procent de 20%.
La sfârșitul lunii iunie, Ministrul Mediului, Laslo Borbely, a declarat că speră ca până la finele anului, să finalizeze Legea Achizițiilor Verzi, care să impună condiții clare de protecție a mediului în caietele de sarcini. Astfel, legea ar obliga autoritățile publice ca din totalul achizițiilor publice un anumit procent să fie verde, pe care apoi să-l raporteze.
„Dacă această lege va apărea, avem șansa ca până în 2013 să atingem ținta de 50% achiziții publice verzi. În momemntul de față nu există nicio statistică clară a situației pentru că nimeni nu este obligat să raporteze ce fel de achiziții fac”, a declarat Lavinia Andrei, președintele Asociației Terra Mileniul III.
Autorităţile publice, imbold pentru dezvoltare durabilă
Potrivit Manualului pentru Achiziţii Publice Verzi elaborat de Comisia Europeană, autorităţile publice din UE cheltuiesc aproximativ 1.5 miliarde euro pe an pentru achiziţionarea de produse şi servicii, ceea ce este echivalentul a 16% din Produsul Intern Brut UE. Folosind puterea lor de cumpărare pentru a opta pentru bunuri şi servicii care protejează mediul, ele pot aduce o contribuţie importantă pentru dezvoltarea durabilă.
Achiziţiile publice verzi acoperă zone precum cumpărarea de computere și clădiri eficiente din punct de vedere energetic, echipament de birou realizat din produse din lemn provenit
