Premierul Ungariei Viktor Orban nu a pronunţat la şcoala de vară Tusvanyos cuvântul "autonomie" şi a susţinut că, în privinţa regionalizării României, nu a venit momentul ca Budapesta să se pronunţe. În schimb, premierul şi-a detaliat viziunea despre situaţia actuală din lume: Grecia nu-şi va putea plăti datoriile; SUA fac faţă situaţiei doar tipărind dolari; Occidentul este la pământ şi viaţa bună de consum iraţional a Vestului este la final. Soluţia în aceste circumstanţe: să facem eforturi să ne îndepărtăm de criza Occidentului; soluţiile Occidentului nu mai pot fi aplicate; statul bunăstării trebuie înlocuit cu un stat bazat pe muncă; puterea trebuie să fie în mâna statelor şi nu a pieţelor.

Devenită tradiţie, Universitatea de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad (aflată la a 22-a ediţie) a beneficiat de prezenţa premierului ungar, dar nu şi de cea a preşedintelui Traian Băsescu, cum se întâmplase în ultimii doi ani. Pusă anul acesta sub semnul "autonomiei maghiare" promovată de lideri radicali precum Tokes Laszlo, punctul central l-a reprezentat discursul premierului care şi-a apărat politicile pe care le-a promovat în Ungaria după câştigarea triumfală a alegerilor în aprilie 2010, potrivit Mediafax.

Preluând o ţară în profundă criză cu o cădere economică de 6,7% în 2009, Guvernul Orban a adus în 2010 o creştere economică de 1,2% şi aşteaptă pentru acest an un avânt de 2,7%. Cu ce preţ?

Guvernul lui Orban a refuzat politicile dure de austeritate cerute de FMI, în schimb a pus o taxă băncilor din care a obţinut 700 de milioane de euro anul trecut şi a renaţionalizat pilonul doi de pensii. Acum introduce modificări importante pe piaţa muncii prin redimensionarea sectorului public şi o nouă politică în domeniul sănătăţii.

Orban îşi permite acest lucru pentru că Guvernul său format din partidul pe care îl conduce, FIDESZ, şi un partid extremi