La aproape un an de la decizia de înăsprire a măsurilor de securitate lansate de Guvernul francez, pe teren situaţia rămâne aceeaşi, a constatat Romeurope, o asociaţie care luptă pentru accesul la drepturile fundamentale pentru romii migranţi în Franţa, scrie cotidianul francez Liberation.

Jurnaliştii de la Liberation menţionează că măsurile luate împotriva romilor au fost lovitura represivă şi mediatică a verii anului trecut. Pe 30 iulie 2010, preşedintele francez Nicolas Sarkozy declara deschisă o politică dură de măsuri de securitate împotriva romilor, iar Brice Hortefeux, pe atunci ministru de Interne, a reacţionat imediat, anunţând că în numai trei luni vor fi desfiinţate 600 de tabere ilegale şi de asemenea, că va avea loc reconducerea imediată către Bulgaria şi România a romilor care au încălcat ordinea publică.

De la acele măsuri, nimic nu s-a mai întâmplat nici într-un sens, nici în altul, potrivit bilanţului anual al Romeurope, unde se precizează că „a avut loc o accelerare a expulzărilor în august şi în septembrie" însă, de atunci nu s-au mai înregistrat alte evoluţii.

Romeurope estimează numărul romilor care se află în Franţa tot la circa 15.000, dintre care jumătate sunt copii, „o cifră stabilă de 18 ani încoace". Totuşi, în 2010, ca şi în 2009, aproximativ 9500 de cetăţeni români şi bulgari au fost trimişi în ţările de origine, potrivit ministerului de Interne, scriu jurnaliştii francezi. Cu alte cuvinte, jocul plecărilor şi sosirilor continuă nestingherit. Romii, cetăţeni europeni, au drept de sejur de trei luni în Franţa, înainte de a deveni expulzabili. Cel mai des sunt trimişi în ţara de origine prin intermediul „repatrierii umanitare" prin care străinii care au naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene primesc, înainte de plecare, 300 de euro.

Vechile tabere sunt desfiinţate, însă altele noi apar în locul lor @N_P