Doar 25% dintre angajaţii români consideră că sunt bine plătiţi pentru activitatea desfăşurată, în timp ce restul de 75% afirmă că sunt destul de mulţumiţi de condiţiile de la actualul loc de muncă, reiese din studiul 'Calitatea ocupării şi angajarea cu salarii mici', realizat de experţii Biroului pentru conservarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă, din cadrul Blocului Naţional Sindical (BNS).
La nivel naţional, doar 70,51% dintre gospodării au venituri mai mari decât coşul minim de consum, estimat la 980 lei, în timp ce 30 % dintre gospodării obţin lunar un venit mai mic de 980 lei.
Astfel, 10 % dintre gospodării au venituri totale mai mici de 520 lei, 10 % se înscriu în intervalul de venituri 520-760 lei și alte 10 % se încadrează în intervalul 760-994 lei.
Cei mai mulți angajați cu salarii mici (78%) lucrează în întreprinderi cu capital privat, faţă de numai 12,2 % la stat.
Cel mai mare procent al celor care lucrează pe salarii mici este format din persoane care au absolvit şcoli profesionale, complementare sau de ucenici, iar pe poziţiile următoare se află absolvenţii de liceu şi cei care au terminat doar învăţământul gimnazial.
Persoanele care nu au absolvit nicio şcoală sau care au efectuat doar şcoala primară au nevoie aproape permanent de asistare socială din partea statului, deoarece le este foarte greu să îşi găsească un serviciu.
Potrivit datelor INS, citate în sondaj, patru ani de şcoală aduc un venit lunar de 396,62 lei, opt ani de şcoală - 724,82 lei, 12 ani - 931,68, în timp ce 16 ani de studiu asigură un venit de 1.632,34 lei.
Printre variabilele care influenţează nivelul salarial se numără şi gradul de dezvoltare al unei regiuni. Astfel, cele mai mici salarii sunt în regiunea de nord-est a ţării, iar cele mai mari se înregistrează în zona Bucureşti-Ilfov.
@
